Cele mai PUTERNICE jucătoare din politică, front comun împotriva discriminării. Partidele riscă sancțiuni dacă mai „jonglează” cu femeile pe liste

Asociația Women for a Better Society a reunit, timp de două ore și jumătate, mai multe doamne senatoare, deputate și reprezentante ale societății civile, la o sesiune de dezbateri în cadrul conferinței „Femei în politică pentru o societate mai bună”, la sala Avram Iancu de la Senatul României.

Conferința a avut două runde de intervenții susținute de deputata Laura Vicol, președintele Comisiei Juridice din Camera Deputaților, senatoarea Gabriela Firea (aflată pe locul 3 eligibil pe lista de candidați la europarlamentare a PSD din acest an), deputata Cristina Trăilă, senatoarea Elena Spătaru și alții, subiectul pus în discuție fiind acela al dinamicii participării femeilor în politică în perioada 1990 – 2024. Vestea bună este aceea că există o creștere a reprezentativității femeii în Parlamentul României.

Dezbaterea, organizată de Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități din Senatul României, împreună cu Asociația Women for a Better Society, a fost moderată de specialistul în comunicare Adriana Săftoiu. Din intervenții a reieșit că, la nivel local, femeile sunt slab reprezentate în politică. Astfel, doar două femei sunt președinte de Consiliu Județean, patru femei sunt prefect și 18 subprefect, 17 sunt consilieri generali ai Municipiului București, iar din 3200 de primari din toată țara există doar 173 de primărițe. Concluzia este că doar 5% dintre toate posturile de președinte de CJ, doar 5% din fotoliile de primar și circa 10% din numărul total de consilieri locali și județeni sunt ocupate de femei.

Ana Maria Pătru, Președintele Asociației Women for a Better Society, a lansat un apel la solidaritate pentru a schimba fundamental poziția femeii în politică și pentru a introduce cotele de gen care „nu sunt un moft, ci o necesitate”.

Cu ocazia acestei conferințe a fost prezentat un proiect legislativ pentru modificarea și completarea Legii 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, care prevede diminuarea subvenției anuale în cazul formațiunilor care nu sunt „în situația de egalitate de gen”.

De asemenea, senatoarea Gabriela Firea a reamintit că există un alt proiect de lege depus deja în Parlamentul României, care a trecut de plenul Senatului și se află în dezbatere la Camera Deputaților, acesta fiind susținut și de președintele PSD Marcel Ciolacu. Prin acest proiect se asigură femeilor 30% dintre locurile pe listele electorale pentru alegeri.

România, penultimul loc în clasamentul european privind egalitatea de gen în politică

Conform expunerii de motive, statul român garantează, prin Constituție, egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea funcțiilor și demnităților publice. Iar legea 202/2002 prevede că partidele politice trebuie să asigure reprezentarea echitabilă și echilibrată a femeilor și bărbaților la toate nivelurile decizionale și au obligația să prevadă în regulamentele interne acțiuni pozitive în favoarea sexului subreprezentat.

„Până în anul 2025, Europa s-ar putea apropia mult de dezideratul de a deveni un continent în care femeile sunt egale bărbații. Ideea este ca toți europenii – femei sau bărbați, fete sau băieți – să se bucure de libertatea de a-și urma propria cale, să aibă șanse egale de a prospera, să poată fi membri egali în societate și să poată deveni lideri dacă o merită.
Urmare a alegerilor din anul 2019-2020, ponderea femeilor în aleși a fost următoarea:
La alegerile europarlamentare 2019, procentul de femei alese a fost de 21,2%
La alegerile parlamentare naționale din 2020 procentul de femei alese a fost de 18,24%
La alegerile locale din 2020 procentul de femei alese a fost de 13,4%
Indexul european pentru egalitatea de gen, ediția din 2022, care măsoară cotele de gen din 2021, arată că suntem pe penultimul loc în topul european, în urma noastră fiind doar Grecia”, se arată în expunerea de motive a inițiativei legislative.

Astăzi, deși procentul candidaților femei a crescut la alegerile europarlamentare din 2020 față de cele similare din 2016, reprezentarea femeilor la nivelul Parlamentului României a scăzut. Acest regres este oglindit în cifre exacte: în 2016 ponderea femeilor alese în Parlament a fost de 19,1%, iar în 2020 a scăzut la 18,24% ceea ce, în lume, plasează România pe locul 124.

Ce prevede proiectul de lege

Soluția pentru redresarea acestui clasament o constituie proiectul de lege din parlament, modificările privind penalizarea financiară a partidelor care nu ating o cotă de 30% al femeilor din politică, astfel ca penalizarea să fie cuprinsă – în legea 334 din 2006 privind finanțarea partidelor politice. Astfel, subvenția va fi primită integral numai în situația în care există o paritate la nivel de aleși ai partidului politic între bărbați și femei.

De asemenea, aliniatul 5, care ar urma să fie introdus în legea 334/2006 prevede: „Subvenția anuală de la bugetul de stat pentru partidele politice este primită integral de acestea dacă procentul de aleși ai formațiunii politice la alegerile locale respectiv la alegerile parlamentare naționale este egal între aleșii bărbați și alesele femei”. 

Ana Maria Pătru a subliniat că acest proiect legislativ stipulează clar faptul că inexistența acestei parități, existența unei diferențe procentuale între aleșii bărbați și femei, va determina cuantumul penalității. Mai precis, subvenția anuală de la bugetul de stat va fi diminuată cu un procent egal cu valoarea diferenței dintre procentul de bărbați și cel de femei alese.

„Propunerea reieșită din dezbaterea doamnelor care militează pentru mai multe femei în politică este una foarte îndrăzneață: partidele politice să primească integral subvenția de la stat doar dacă numărul femeilor aflate în poziții eligibile pe liste electorale este egal cu al bărbaților. Cred că este o inițiativă curajoasă, care ar putea deveni realitatea prin solidaritate și multă putere de convingere”, a afirmat Gabriela Firea.

Ana Maria Pătru a dezvăluit cum a ajuns să creeze un ONG dedicat susținerii femeilor. Asociația Women for a Better Society își propune să schimbe perspectivele femeilor și să le încurajeze să își asume roluri active în societate, inclusiv printr-o reprezentare mai bună pe scena politică. Ea a implicat în acest proiect femeile de origine română din diaspora, prin parteneriate cu Asociațiile femeilor românce din Europa, Federația Asociațiilor de români din Europa, Asociația ADR, Asociația pentru Dezvoltare Economică-culturală a Românilor din Spania și comunități din California și Washington.

„Misiunea noastră este un angajament față de crearea unei societăți în care fiecare femeie se simte în siguranță, respectată și liberă să-și urmeze propriul drum, fără teamă de violențe sau discriminare. Știm că abuzurile împotriva femeii iau multe forme: fizice, emoționale, sexuale, economice, chiar și politice și nu cunosc granițe geografice sau sociale. Acestea au rădăcini adânci în structurile de putere, inegale (n.r. din punct de vedere al reprezentării) care persistă încă în societatea noastră. Printre principalele noastre obiective este să creștem și nivelul de reprezentare al femeii în viața politică”, a spus ea.

Ana Maria Pătru a adăugat că este necesar ca activitatea profesională femeilor – inclusiv a celor care activează în politică – să fie susținută prin încurajarea meritocrației.

„Discriminarea și abuzul în politică nu sunt doar manifestări ale unor atitudini retrograde. Ele sunt bariere reale care limitează accesul femeilor pe poziții de autoritate, la dezvoltare reală profesională și implicare civică, fie că este vorba despre comentarii peiorative, hărțuire sexuală sau psihologică, inegalități salariale sau lipsa de reprezentare în poziții de decizie- aceste forme de discriminare au un impact profund și limitativ asupra femeii, dar și asupra societății în ansamblu”, a spus Ana Maria Pătru.

Ea a precizat că astfel, Asociația Women for a Better Society a inițiat o lege care propune penalizarea partidelor prin reducerea subvenției de la stat în funcție de procentul de femei alese în funcții eligibile la alegerile locale și parlamentare.

Reacția politicienilor la dezbaterile despre infertilitate din Comisii: „Aceleași glume nesărate, aceleași chicoteli”

Prezentă la dezbatere, Gabriela Firea a arătat că există o nevoie socială concretă în ce privește implicarea femeilor în politică, într-un procent mult mai mare decât în prezent. Ea a amintit câteva situații care au devenit anecdotice, prin reacția bărbaților din politică la dezbaterea unor subiecte sau a unor inițiative legislative care vizează fie probleme de sănătate specifice femeilor sau de fertilitate, de combatere a discriminării și așa mai departe.

„Susținem în special implicarea femeilor în politică pentru că aici decalajul e mai mare. Și asta nu doar pentru a ieși la număr, ci pentru că există teme esențiale ale vieții noastre pe care un bărbat, oricât s-ar strădui, nu le poate înțelege în profunzime. Și mă refer, concret, la proiecte de lege discutate în comisiile de sănătate, de educație, care se referă la copii și problematica acestora, la femei și la multiplele probleme cu care se confruntă și la care bărbații chicotesc.

Eu am fost șocată, în primul mandat de senator în care discuta într-o comisie de exemplu despre infertilitate și bărbații de la masă făceau glume nepotrivite, se ofereau să vină ei acolo unde sunt probleme într-un cuplu – stupefiant cum se pune problema. Desigur, nu toți bărbații sunt așa. Dar destul de mulți abordează acest tip de probleme într-o notă șăgalnică. Iar în Guvern, aceleași glume nesărate, aceleași chicoteli (..) De asemenea, atunci când am discutat proiectul de lege care prevede regulile care definesc hărțuirea morală și hărțuirea la locul de muncă, adoptat în Guvern în timpul mandatului de ministru al Familiei – și care nu se aplică. Așadar avem și legi care nu se aplică (…) Doar când bărbații auzeau denumirea acestui Ghid care definea hărțuirea spuneau că de ce se justifică să vorbim despre aceste lucruri, pentru că sunt mofturi”, a povestit Gabriela Firea.

Firea: Când o femeie din politică trece printr-o situația critică, se face gol în jurul ei

Firea a făcut câteva precizări cu privire la proiectul de lege care prevede 30% cote de gen pentru toate tipurile de alegeri, „pe care de altfel toată lumea l-a semnat, toate formațiunile politice – care include și societățile, companiile de stat, unde nu sunt femei în poziții de management”

„Proiectul a trecut de Senat și este la Cameră și acolo stagnează (…) Vorbim, de asemenea, despre plasarea doamnelor pe locuri eligibile(…) Soluția este una, una singură: să ne unim și să ne susținem reciproc în mod real (…)

Atunci când un bărbat politic are probleme, cu siguranță se vor găsi foarte mulți politicieni care să atenueze posibila vinovăție, să găsească motive pentru care s-a întâmplat acel lucru și, în orice caz, să încerce să arate și partea bună a acelui domn, estompând acea problemă pe care nu o definim aici. Concret, când o femeie din politică trece printr-o situație critică, se face gol în jurul ei. Toată lumea anulează absolut tot ce a făcut toată lumea vede doar partea negativă. Nu se găsește nimeni să aibă curajul de a o susține (…)

O femeie este mult mai ușor etichetată, discriminată, izolată, damnată, exclusă și este foarte greu să revină. Avem multe exemple în ultimii 30 de ani în care o femeie a fost în mijlocul unei situații delicate și nu și-a mai revenit – nu discutăm aici de încălcări de lege (…) Astfel, răspund Da, acestui proiect legislativ prezentat de Ana Maria Pătru, pentru că și eu cred că doar prin prisma unor dezavantaje financiare se pot face pași în direcția doită de creștere a reprezentativității femeilor”, a mai spus Gabriela Firea.

Laura Vicol despre legea antiviol: „Ne-am lovit efectiv de un zid format de bărbați”

La rândul său, Laura Vicol, președintele Comisiei Juridice din Camera Deputaților, a precizat că faptul că inițiativa legislativă care prevede ca 30% dintre candidații de pe listele partidelor politice să fie femei este „încă blocată la Comisia Juridică” și că nu reușește să o pună pe ordinea de zi. Asta pentru că „bărbații spun că ar trebui să ne mai gândim, să analizăm”. Ea a vorbit și despre modul în care a reușit să impună legea antiviol și a făcut un apel la femeile din politică și din societatea civilă pentru solidaritate.

„A fost o lege pentru care m-am luptat efectiv alături de colegele mele femei, ajutate și de organizația Declic, pentru că ne-am lovit de un zid format de bărbați care – vă vine să credeți sau nu – a refuzat cu obstinație să ne lase să facem breșe în el și să trecem această lege. Și legea a trecut în schimbul renunțării din partea noastră la propunerea privind imprescribilitatea pornografiei infantile. Asta ca să ne permită se trecem legea. Cât de bolnav să fii să te uiți la filme porno cu copii? Cei care fac treaba asta sunt monștri și monștrii trebuie să stea în spatele gratiilor pentru o viață întreagă”, a spus Laura Vicol.

Avocata Ingrid Mocanu, următorul speaker, a remarcat că „vorbim despre femei ca despre o categorie defavorizată”. Ea a precizat că sancțiunea pecuniară prevăzută în proiectul legislativ propus de Asociația Woman for a Better Society este necesară, în acest context de inegalitate de facto, pentru a aduce reprezentarea femeilor în politică la un nivel adecvat cu procentul de 50% al femeilor în societate.